Mai bine sa ne trezim decat sa fim treziti ...

 

In natura,la toate nivelele ei de dezvoltare,exista o perfecta armonie.
Totul se desfasoara conform unui program care contine  toate legile ei.In lumea
 
 In lumea materiei ,   in lumea vegetala si cea animala , numai in lumea noastra a oamenilor lucrurile stau  putin altfel . Intrebarea este de ce ? Ce ne face pe noi oamenii sa fim altfel, sa ne deosebim de celelalte lumi , pe care prin geneza le detinem si noi. .Raspunsul,  logic, ar fi  ca noi avem ceva ce nu se gaseste in lumile inferioare noua .

 Acel ceva este constientul , acel duh , acea energie divina cereasca care ne-a ridicat pe o alta scara a    evolutiei .
 Faptul ca constientizam toate nevoile elementare ale existentei, ne-a ajutat  dealungul istoriei evolutiei noastre ,  sa alegem, oarecum liber, caile de satisfacerea lor .Din momentul constientizarii omul  si-a continuat evolutia sub actiunea a celei de a doua forte cea a spiritului .
 Spiritul ne-a permis sa constientizam placerea satisfacerii nevoilor elementare a egoului . Cu timpul nevoile sau transformat in dorinte , egoul nostru devenind tot mai greu de satisfacut.  Satisfacerea lui presupunea tot mai multa truda , omul a inceput sa munceasca mai mult , dezvoltandu-si aptitudini,facand descoperiri pentru a-si usura munca si a-si diversifica modalitatile de satisfacere a egoului urias pe care si - l-a dezvoltat .
Dezvoltarea egoului a ajuns la dimensiuni de criza ,la un punct critic in care saltul la alta calitate se impune datorita acumularii cantitative in exces , este necesara o echilibrare  a fortelor .
Aceasta se pare ca este situatia in  viata noastra azi , muncim foarte mult pentru a produce mult , depasind cu mult necesarul . Ne ocupam creierul numai cu ganduri de a acumula cat mai mult, ne hranim peste necesar , ceea ce numim destindere este de fapt  eliberare de energii negative acumulate de la material  caruia ii dam atata importanta . Am distrus natura cu lumile ei pentru a satisfice egoul  care a crescut iesind din toate limitele naturii.
 In goana aceasta nebuna nu ne ramane timp pentru a trai  sau mai  exact sa simtim frumusetea vietii a linistii a iubirii , ne-am transformat in proprii nostrii sclavi .
Ne-am dezvoltat, in parallel,  si stari emotive pe masura , ura, invidia, orgoliul , dorinta de stapanire . Aceste sentimente ne-au indepartat foarte mult , fiecare are sentimentul  ca celalalt il deranjeaza . Asa ne manifestam incepand din familie ( fiecare vrea camera lui , tv-ul lui , are preocuparile lui ) continuand cu vecinii ,in trafic, la biserica ,etc.
Ceva s-a diluat intre noi si  anume  acea legatura nevazuta care ne lega si anume iubirea , cea adevarata, nu cea fatarnica pe care o etalam in toate locurile , in speranta ca vom fi mai apreciati , sau  ne va aduce un castig.
Numarul mare de divorturi , crime , dezbinari intre membrii aceleiasi familii , sinucideri, depresii , toate confirma un dezechilibru .
Poate ca este momentul sa constientizam inainte ca legea evolutiei sa ne oblige sa o facem, ca ne-am indepartat de natura, ca i-am incalcat legile si suntem in pericolul de autodistrugere caci facem parte din ea .
Pentru a evita schimbarea evolutiva ,prin suferinta , care in conformitate cu legile evolutiei universului uman, va avea loc indiferent de vointa noastra ,nu ne ramane decat sa cautam orce metoda prin care sa permitem fortei spirituale sa patrunda in  mintea  si sufletele  noastre sa ne lumineze ,pentru a ne schimba viziunea asupra vietii.
 Fara intentie , poate am transmis un ton de invinuire .  Am vrut doar sa-mi exprim gandirea fata de cum vad viata pe care o traiesc si  pe care incerc sa o inbunatatesc, sa o fericesc , daca e corect spus , in speranta ca prin influenta, voi ajuta si pe altii.